Portalul Corporativ
ACADEMICA

Inovatiile incep aici

Viitorul Științei sub semnul întrebării. Comentariile experților

Preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, academicianul Gheorghe Duca, a prezentat, în cadrul unei conferinţe de presă, o Declaraţie care a inclus situaţia actuală din domeniul cercetării, şi-a expus poziţia asupra ultimelor evoluţii din sistemul naţional de cercetare şi a lansat o nouă Concepţie de reformare a managementului ştiinţei.

Concepţia include cinci acţiuni prioritare, care, în accepţiunea preşedintelui Duca au drept ţintă consolidarea în continuare a comunităţii ştiinţifice, dat fiind că Academia de Ştiinţe a pledat şi pledează constant pentru dialog cu toţi partenerii.

Ţinând cont de situaţia din ţară, preşedintele AŞM consideră că este stringent necesar ca ştiinţa să aibă o participare şi o influenţă mai mare în societate.

Noul proiect, elaborat de Academia de Ştiinţe prevede astfel: Edificarea Consiliului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare (CNCD); Constituirea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare (ANCI); Instituirea finanţării din trei surse; Reformarea Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Reorganizarea Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare.

Preşedintele Duca a lansat un îndemn către politicieni şi către toţi actorii, implicaţi în cercetare, să promoveze un proiect autentic, inspirat din experienţa europeană, care va consolida comunitatea ştiinţifică şi va permite participarea savanţilor, de rând cu societatea şi mediul de afaceri la procesul decizional în beneficiul dezvoltării ştiinţei şi prosperării socio-economice a ţării. Noul proiect urmează să fie prezentat Guvernului pentru aprobare în cel mai scurt timp.

In acest context, am rugat câţiva reprezentanţi din cadrul Academiei de Ştiinţe, universităţilor, dar şi mediului de afaceri să se pronunţe pe marginea Concepţiei lansate şi să vină, de ce nu, cu propriile viziuni şi recomandări.

 

Academician Teodor Furdui,

preşedintele Sfatului Academicienilor

 

De ce se doreşte distrugerea ştiinţei în Republica Moldova?

 

Astăzi, cei care guvernează ţara sunt preocupaţi de rezolvarea multiplelor probleme stringente politice şi social-economice. Dar, cunoscând nu din auzite, ci din propria experienţă de mulţi ani pe tărâmul ştiinţei, situaţia precară ce s-a creat în acest domeniu m-a impus să-mi exprim succint unele gânduri, care mă frământă nu doar pe mine, dar şi pe mulţi oameni de la masa ştiinţei.

A devenit axiomă faptul, că viitorul oricărei ţări depinde de nivelul de dezvoltare a ştiinţei. De aceea, actualmente, ştiinţa şi intelectul au devenit prioritate în astfel de ţări ca SUA, Japonia, China, Brazilia, India, Finlanda etc., care au obţinut cele mai remarcabile succese în dezvoltarea social-economică. Cu timpul, rolul ştiinţei va deveni determinant în rezolvarea tuturor problemelor ce ţin de supravieţuirea civilizaţiei. Va prospera doar acel popor care va susţine şi dezvolta ştiinţa şi noile tehnologii, va favoriza creativitatea şi inovaţiile.

Cu regret, suntem nevoiţi să menţionăm faptul că la noi nu numai că nu s-a însuşit această axiomă, dar au loc acţiuni de distrugere a ştiinţei. În ultimii 10 ani, la noi în ţară ştiinţa a devenit un factor terţiar, ce a determinat descreşterea anuală a finanţării acesteia. S-a ajuns la situaţia, când, din lipsa finanţelor este imposibilăprocurarea utilajului, reagenţilor, menţinerea obiectelor experimentale etc. Ştiinţa a devenit neatractivă, iar tinerii specialişti din cauza imposibilităţii de a-şi asigura un trai decent şi nefiind siguri de perspectiva dezvoltării ştiinţei din ţară, nu doresc să-şi facă o carieră în cercetare, fapt ce pune în dificultate reproducerea potenţialului ştiinţific. Drept consecinţă, pot afirma cu toată responsabilitatea, că ştiinţa poate să dispară de la sine în cel mai apropiat timp.

Aceasta ar fi o tragedie naţională, deoarece în Moldova teritoriile arabile sunt strict limitate şi supraexploatate, lipsesc surse energetice şi resurse minerale, ceea ce determină rolul primordial al ştiinţei şi tehnologiilor în asigurarea viitorului ţării. Ştiinţa poate să-şi găsească locul ei meritat doar în cazul, când generaţia demnitarilor de stat vor conştientiza că ştiinţa trebuie să devină prioritate obştească.

Problema existenţei ştiinţei se va agrava şi mai mult, dacă se va încerca implementarea proiectului propus de Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova, elaborat de persoane care nu au activat în cadrul instituţiilor de cercetare, conform căruia institutele ştiinţifice ale Academiei, urmează a fi transferate universităţilor. Aş dori ca autorii acestui proiect, precum şi cei care vor determina soarta institutelor academice să cunoască opinia oamenilor de ştiinţă, care şi-au consacrat întreaga viaţa acesteia:

1) a rămas în istorie timpul, când era posibil de a activa concomitent atât în sfera didactică, cât şi în cea ştiinţifică. Astăzi, ştiinţa atât de mult s-a dezvoltat, încât necesită o consacrare intelectuală şi fizică plenară, dacă se doreşte a face ştiinţă adevărată, dar nu pseudoştiinţă;

2) managementul existent al ştiinţei din ţară a fost apreciat de mai mulţi experţi europeni drept unul eficient, îndeosebi, pentru ţările mici, care nu au posibilităţi de finanţare pentru fiecare instituţie în parte,la nivel mondial. Experienţa de gestionare a ştiinţei conform acestui sistem a permis soluţionarea şi dezvoltarea a unor noi direcţii, precum nanotehnologia, chimia ecologică, sanocreatologia, biodiversitatea, protecţia monumentelor de arhitectură etc. Nu pot fi nicidecum justificate intenţiile de a face reforme de dragul lor.

Recent a fost editat un tratat fundamental, semnat de doi mari specialişti în management – acad. Gheorghe Duca şi prof.univ., dr. Ion Petrescu, consacrat teoriei generale a managementului, în special, a managementului ştiinţei, în care se aduc dovezi concludente în favoarea sistemului de gestionare existent al ştiinţei autohtone. Cert este, că acesta trebuie în permanenţă adaptat la cerinţele ţării, dar nu atât de radical, cum se propune.

Evident, apare întrebarea, de ce se doreşte distrugerea ştiinţei în Moldova? Nu numai din cauza că astăzi noi activăm într-o societate de consumatori, care trăiesc cu ziua de azi, fiind preocupaţi de a obţine cât mai mult profit, însă ştiinţa nu aduce profit imediat cum doresc unii, fapt ce cauzează finanţarea pe principiul surselor nevalorificate.

Indiscutabil, nu se exclude şi faptul, că oamenii de ştiinţă deseori îşi permit a expune opinii contradictorii în adresa celor, care determină finanţarea ştiinţei şi, care, de obicei, recurg la diminuarea bugetului sferei ştiinţei şi inovării. Posibil, că institutele ştiinţifice, fiind deţinătoare de infrastructura, care în caz de faliment, prezintă un interes deosebit de a fi procurate la un preţ simbolic.

Indiferent de cauzele ce au condus la degradarea ştiinţei, chiar în această situaţie politică şi economico-socială alarmantă este imperios necesar ca Parlamentul şi Guvernul să întreprindă măsuri urgente de a slava şi proteja ştiinţa de acţiunile distructive.

 

Academician Bostan,

rector al Universităţii Tehnice din Moldova

 

Reformarea cercetării trebuie să fie racordată la interesele naţionale şi la exigenţele europene

 

În cadrul comentariului Dl preşedinte Ggheorghe Duca a menţionat succesele obţinute de AŞM, dar şi de comunitatea ştiinţifică din ţară.

Apreciem activitatea AŞM privind diversificarea finanţării cercetării prin diverse proiecte – instituţionale, programe de stat, transfer tehnologic, pentru tineri cercetători. Deosebit de importante sunt proiectele pentru tinerii cercetători, menite să conducă  la crearea motivaţiei pentru tineri de a se dedica cercetării ştiinţifice, astfel asigurând comunitatea ştiinţifică din ţară cu cadre ştiinţifice performante. Aceasta diminuează ruperea dintre generaţii, asigurând continuitate în cercetarea ştiinţifică. De asemenea, apreciem eforturile AŞM, care s-au soldat cu acceptarea cercetării naţionale în cadrul celor mai importante programe europene pentru cercetare (PC7 şi Orizont 2020).

În cadrul reformelor propuse susţinem iniţiativa AŞM privind constituirea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare,care va distribui alocaţiile bugetare pentru cercetarea ştiinţifică, inclusiv în bază de concurs. Această Agenţie trebuie să fie independentă, ca să poată promova doar principiul: prin competitivitate – calitatesunt rezultate – primiţi finanţate.

Am mai sugera ideea ca Comisia de Expertiză, care evaluează propunerile de proiecte ştiinţifice înaintate la concurs pentru a fi finanţate, să fie abilitată cu obligaţiuni şi responsabilităţi de a expertiza rezultatele anterioare ale colectivelor care solicită finanţare. Această Comisie poate fi afiliată  Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare, care pe parcursul multor ani a demonstrat capacitatea de a monitoriza şi a aprecia obiectiv calitatea în cercetare şi educaţie. Aceasta ar permite formarea unei autorităţi independente de evaluare şi asigurare a calităţii în învăţământul superior şi cercetare, subordonate, în exclusivitate, Preşedintelui Ţării.

În acest context, trebuie să accentuăm în mod special, că reformarea cercetării în R. Moldova este un proces multidimensional care trebuie să fie racordat la interesele naţionale şi la exigenţele europene.

Viitorul cercetării în ţara noastră îl vedem prin integrarea capacităţilor de cercetare ştiinţifică la nivel naţional, dar şi internaţional.

 

Dr., conf. cerc. Nina Corcinschi,

director adjunct al Institutului de Filologie al AŞM

 

Proiectele de lichidare a Academiei nu pot avea decât consecinţe nefaste pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii în  Republica Moldova

 

Academia de Ştiinţe a  Moldovei este cel mai de autoritate for ştiinţific, inovaţional şi cultural al Republicii Moldova, care asigură cercetări fundamentale în toate domeniile ştiinţei şi artelor. Responsabilitatea Academiei de a promova valorile naţionale şi de a asigura direcţii optime de dezvoltare a ţării este enormă. Proiectele de lichidare a Academiei nu pot avea decât consecinţe nefaste pentru dezvoltarea ştiinţei şi culturii în  Republica Moldova.

Academia trebuie să-şi stabilească politicile ştiinţifice în concordanţă cu realităţile şi obiectivele actuale şi de perspectivă ale  istoriei, mai mult decât atât, să-şi asume rolul formator în dezvoltarea societăţii moldoveneşti. Ultimile reforme (Codul cu privire la ştiinţă şi inovare din 2014) ale comunităţii academice au avut, în acest context, nişte realizări foarte importante. Mai exact:  1) au valorizat potenţialul de cercetare al tinerilor, prin angajarea lor competitivă, bazată pe criterii de performanţă,  în mediul de cercetare;

2) au conectat comunitatea academică din R. Moldova la un Spaţiu European de Cercetare. Proiectele PC7 şi Programul cadru UE ”Orizont 2020” au adus comunităţii ştiinţifice importante beneficii financiare şi au asigurat  un schimb valoros de experienţă ştiinţifică la scară internaţională. Nenumăraţi cercetători au reuşit, prin intermediul acestor proiecte şi granturi de cercetare, să-şi facă vizibile rezultatele ştiinţifice în lume şi să beneficieze de experienţa altor state în diferite domenii ştiinţifice, implimentând mai apoi cunoştinţele obţinute în mediul de cercetare local.

Concepţia de reformare pe care o propune dl preşedinte acad. Gheorghe Duca continuă proiectul de integrare a ştiinţei din Republica Moldova în Spaţiul European de Cercetare şi propune direcţii noi în managementul ştiinţei.

Mai întâi, noua Concepţie de reformare prevede Edificarea  Consiliului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare (organ consultativ pe lângă prim-ministru), care, după modelul statelor europene, reprezintă un liant între forurile diriguitoare ale statului şi comunitatea academică, în ceea ce priveşte examinarea şi validarea proiectelor de politici în domeniul cercetării, precum şi mecanismul finanţării sectoarelor de  cercetare responsabile de realizarea lor. Programul Naţional de Cercetare-Dezvoltare va fi constituit de Agenţia Naţională pentru Cercetare şi Inovare, o autoritate administrativă centrală, care se va baza pe direcţiile strategice în ceea ce priveşte ştiinţa şi inovarea şi va racorda Programul la priorităţile de dezvoltare economică şi socială a ţării. Agenţia Naţională pentru Cercetare-Dezvoltare va prelua competenţele Academiei de elaborare şi realizare a politicilor de stat în domeniul ştiinţei şi inovării, asumându-şi şi responsabilitatea distribuirii mijloacelor financiare bugetare pentru realizarea  acestora. Totodată, Academia de Ştiinţe, în virtutea potenţialului intelectual al membrilor săi, va continua să avizeze relevanţa ştiinţifică naţională şi internaţională a proiectelor prezentate la concursurile Agenţiei Naţionale pentru Cercetare-Dezvoltare.

Constituirea Agenţiei include o componentă importantă a finanţării: finanţarea competitivă, care va avea la bază rezultatele unui concurs public pe criterii  de performanţă, sporind activitatea competitivă a instituţiilor din domeniu. Aceasta  practică foarte eficientă  în Europa încurajează competiţia ştiinţifică şi culturală, având în vedere indicele performanţei  şi impactul social, economic şi cultural al proiectelor ştiinţifice, drept condiţie prioritară a finanţării.

Prevederile manageriale ale proiectului se axează pe promovarea excelenţei în cercetare-dezvoltare, creşterea impactului economic şi social al rezultatelor ştiinţifice şi cooperarea eficientă  a instituţiilor ştiinţifice la nivel naţional şi internaţional.

 

Gheorghe Costandachi,

doctor în economie, conferenţiar cercetător

preşedintele Agenţiei Europene “European Money Access Solutions”

 

Guvernanţi: Nu politizaţi Ştiinţa din Moldova

 

Nicio ţară nu se poate dezvolta fără cercetare şi inovare, or este condamnată pe veci la sărăcie…

Pe parcursul ultimilor două săptămâni am fost cu ochiul pe declaraţiile făcute la conferinţa de presă de preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Gheorghe Duca, la subiectul „Reformarea sau distrugerea ştiinţei”. Am analizat cu atenţie informaţia adusă societăţii prin acele declaraţii, inclusiv proiectul de reformare a domeniului ştiinţei şi inovării în Moldova.

Se pare, procesele de evaluare a situaţiei şi adaptare a tuturor domeniilor de dezvoltare din Moldova la standardele europene şi internaţionale ocolesc şi ştiinţa. Totuşi, indiferent de aspectul politic al guvernării ţării, o societate nu poate exista fără educaţie, cercetare şi dezvoltare. Reformarea cercetării şi dezvoltării prin conceptul propus, vine să producă performanţe şi să amplifice implementarea prevederilor programatice incluse in strategia de dezvoltare a cercetării şi inovării în Moldova până în anul 2020. Este foarte plauzibil faptul că aceasta vine din interiorul Academiei de Ştiinţe.

În situaţia politică şi socio-economică actuală, ştiinţa şi inovarea, în special produsele inovative şi cele ce rezultă din transferul tehnologic, poate fi acel motor adiţional al creşterii economice naţionale. Spre regret, clasa politică, de la independenţă până în prezent, nu a mizat nici o dată pe potenţialul ştiinţific al ţării. Această constatare se datorează şi faptului că politicienii nu înţeleg pe deplin cum funcţionează ştiinţa în lume, nu percep ştiinţa şi inovarea, componenta esenţială a dezvoltării durabile, drept un sector autonom, care necesită investiţii şi sprijin politic pe termen mediu şi lung. În 2004 s-a făcut o încercare, a fost modificat cadrul legal şi majorate substanţial investiţiile în acest domeniu. Din păcate, reforma începută atunci, deşi are câteva rezultate palpabile (integrarea în programele europene pentru cercetare şi inovare, programele destinate susţinerii inovative a întreprinderilor mici şi mijlocii, majorarea considerabilă a salariului cercetătorilor) stagnează din cauza incursiunilor politice şi lipsa conştientizării de către actualii politicieni a dezideratului planificării şi asigurării viitorului durabil al ţării – anume aceasta este importanţa ştiinţei naţionale.

Reforma care este propusă actualmente de către Academia de Ştiinţe a Moldovei vine să răspundă la principalele carenţe a sistemului, constatate atât de experţii naţionali, cât şi cei de peste hotare. Acţiunile propuse transpun practici manageriale bine cunoscute în ţările europene. Separarea competenţelor de elaborare şi administrare a politicilor publice pentru ştiinţă, măsuri pentru sporirea eficienţei cercetării, atragerea mediului de afaceri în finanţarea proiectelor de interes, condiţii mai prielnice pentru tineri.

Un aspect important de menţionat este reducerea finanţării activităţii ştiinţifice, de cercetare-dezvoltare şi inovare din sursele bugetului de stat. După cum relevă datele statistice, institutele de cercetare au obţinut proiecte finanţate din surse şi programe internaţionale, care deja se cifrează în milioane de dolari SUA. Devine o noutate acceptarea ideilor de finanţare a altor entităţi de cercetare şi dezvoltare din rândurile ONG-urilor, entităţilor comerciale care se ocupă de cercetare şi dezvoltare. Ca efect aceasta va fructifica în realitate rezultatele cercetării şi dezvoltării. Astfel produsul ştiinţific va fi cerut de piaţă, iar piaţa va cere anume ceea, de ce are nevoie, inclusiv pe dimensiunea internaţională. Numai aşa se va produce o corelaţie între sectorul real al economiei naţionale şi domeniul de cercetare. În urma implementării conceptului propus, într-adevăr, Academia de Ştiinţe va obţine mult mai multe rezultate necesare, deoarece dispune de toată infrastructura necesară.

Reforma propune să menţină autonomia sectorului prin crearea unei Agenţii executive pe lângă Guvern, în care să fie implicaţi nu doar guvernanţii şi  oamenii de ştiinţă, ci şi oamenii de afaceri şi sectorul asociativ. Este o intenţie nobilă şi o practică uzuală pentru statele europene, dar care nu este utilizată în Republica Moldova, ba mai mult este ocolită de clasa politică.

O acţiune din Concept care poate fi implementată imediat, nu necesită investiţii, dar are un randament înalt este crearea unui Consiliu consultativ pe lângă Prim-ministru al Republicii Moldova.  În acest consiliu pot fi atraşi experţi din mediul de afaceri şi ONG-uri, pe lângă savanţi şi reprezentanţi ai mediului guvernamental pentru a trasa priorităţile şi măsurile necesare a fi întreprinse de cercetători pentru soluţionarea problemelor socio-economice acute. Efectivitatea unui asemenea consiliu a fost demonstrată pe arena internaţională, fiind o componentă indispensabilă a tuturor executivelor din lume. Exemple relevante ale succesului unui asemenea consiliu pot fi regăsite în Marea Britanie, Franţa, SUA şi Japonia.

În contextul discuţiilor asupra cărui pol să administreze ştiinţa naţională (ministerul educaţiei, universităţi sau Academia), această iniţiativă este una de consens şi implică toţii actorii, mai mult proiectul implică în premieră şi societatea civilă la procesul decizional.

Situaţia în domeniul cercetării şi inovării este foarte riscantă, atât timp cât la conducerea unor funcţii înalte de stat sunt angajate persoane diletante şi întâmplătoare, persoane care au ajuns în funcţiile sale accidental şi nu cunosc absolut nimic despre domeniul de cercetare şi inovare. Mai regretabil este faptul când aceste persoane nici nu vor să pătrundă în esenţa problemelor cercetării şi inovării în Moldova.

Este ameninţător când acele persoane fac tentative de a atrage sub umbrela politicului ştiinţa şi cercetarea. Nici într-o ţară nu au mai existat aşa tentative. Sugerez actualei ministre al educaţiei din Moldova, doamnei Corina Fusu să facă ordine în domeniului învăţământului, să continue reformele iniţiate de alţii şi să nu se amestece în domeniul de cercetare şi inovare.

 

Ghenadie Cernei,

reprezentant al mediului de afaceri

 

Schimbarea este necesară şi schimbarea care va veni trebuie sa corespundă atât realităţilor RM, cât şi provocărilor regionale şi globale cu care actualmente ne confruntam

 

Am citit cu mare atenţie Concepţia reformei ştiinţei, prezentată la 12 octombrie de către preşedintele ASM, acad. Gheorghe Duca şi vreau să menţionez, că reforma propusă este una îndrăzneaţa, care poate să schimbe semnificativ modul în care va fi administrată ştiinţa în Republica Moldova în caz de producere a schimbării.

Acţiunea care poate avea un impact imediat asupra domeniului cercetării este crearea Consiliului Naţional pentru Cercetare-Dezvoltare. Această entitate, deşi este una consultativă, va aduce la aceiaşi masa oamenii de ştiinţă, cei din mediul de afaceri şi sectorul asociativ. Astfel, politicile şi priorităţile ştiinţei va fi necesar sa fie ajustate cerinţelor înaintate de către societate. Totodată, prin acest consiliu poate fi asigurat pe deplin caracterul participativ şi transparent de luare a deciziilor.

O altă schimbare importantă propusă în concepţie este constituirea Agenţiei Naţionale pentru Cercetare şi Inovare, responsabilă de finanţarea cercetărilor pe baza de concurs. Având o independenţă suficientă, această Agenţie va putea asigura implementarea politicilor publice in domeniul cercetării în cel mai bun fel, aliniindu-se la practicile si standardele comunitare.

Reformele orientate spre schimbări în domeniul asigurării calităţii educaţiei şi cercetării şi ele promit schimbări calitative importante.

Desigur, este necesar ca în urma concepţiei propuse să vina şi propuneri de modificare a legilor, regulamentelor, etc., în care se vor găsi prevederi detaliate a schimbărilor, ele de asemenea fiind necesar de a fi discutate public.

Cert este faptul, că schimbarea este necesară şi schimbarea care va veni trebuie sa corespundă atât realităţilor Republicii Moldova, cât şi provocărilor regionale şi globale cu care actualmente ne confruntam.

 

Elena Zamşa,

tânără cercetătoare, coordonatorul Punctelor Naţionale de Contact pentru Programul Comunitar Orizont 2020

 

Este îmbucurător că reforma prevede modificarea modalităţii şi condiţiilor de încadrare a tinerilor în cercetare

 

Am făcut cunoştinţă cu concepţia de reformare a domeniul ştiinţei şi inovării şi pot afirma că este un pas înainte pentru a spori atractivitatea cercetării în rândul tinerilor şi pe arena internaţională.

În primul rând, reforma urmăreşte să capitalizeze experienţa acumulată în urma integrării în Spaţiul European de Cercetare. Odată cu obţinerea statului de ţară asociată la cel de-al şaptelea Programul Comunitar pentru Cercetare şi Inovare, în 2009, mai mulţi reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, inclusiv tineri, precum şi întreaga reţea a Punctelor Naţionale de Contact, care este formată majoritar din tineri cercetători, au fost incluşi în organele decizionale europene pentru cercetare (comitete de program, experţi şi evaluatori delegaţi, inclusiv în cadrul Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, membri ai iniţiativelor de programare comună, membri ai reţelelor ştiinţifice europene şi pan-europene). Fiind încadraţi în aceste structuri, aceste persoane au acumulat un bagaj de cunoştinţe ce vizează nu doar efectuarea cercetărilor, dar şi administrarea acesteia. Reforma propusă vine să ajusteze sistemul naţional de cercetare pentru a valorifica capacităţile manageriale ale acestor persoane în Moldova. Dovada schimbării pe care o aduc tinerii în cercetare, inclusiv la nivel managerial, este deja vizibilă. Spre exemplu, câteva instituţii din ţară s-au aliniat la standardele europene prin obţinerea certificării de Excelenţă în Cercetare oferită de către Comisia Europeană – Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea de Stat din Moldova şi Institutul Naţional de Cercetări Economice – instituţii omniprezente în participarea la apelurile de proiecte europene de cercetare.

În al doilea rând, reforma este condiţionată de tendinţa de creştere spre excelenţă ştiinţifică a statelor europene şi necesitatea ajustării la rigorile Spaţiului European de Cercetare. Asocierea la Programul Comunitar Orizont 2020, în 2014, a solidificat prezenţa comunităţii ştiinţifice naţionale pe arena europeană. Această performanţă trebuie consolidată, iar în acest sens, reforma este inevitabilă, dat fiind necesitatea ajustării la reglementări procedurale ale Comisiei Europene şi la rigorile cooperării ştiinţifice bilaterale şi multilaterale. Acţiunile propuse de reformă vor spori rolul ştiinţei în societate, precum şi a atractivităţii cercetării pentru tineri, fapt ce va permite antrenarea acestora în competiţiile europene pentru fondurile destinate ştiinţei. Astfel, vor creşte numărul proiectelor depuse şi a celor câştigate. Beneficiul acestor proiecte este atragerea mijloacelor financiare mult necesare pentru ştiinţă, oferirea posibilităţii tinerilor de a activa în ţară cu o salarizare la nivel european sau de a participa în mobilitatea ştiinţifică europeană, precum şi va oferi un suflu nou de soluţii pentru problemele ţării.

În al treilea rând, este îmbucurător că reforma prevede modificarea modalităţii şi condiţiilor de încadrare a tinerilor în cercetare. Introducerea acestei practici uzuale pentru ştiinţa europeană va deschide larg uşile pentru accesul tinerilor în domeniu. Facilitarea condiţiilor de eligibilitate a tinerilor pentru promovarea în funcţii ştiinţifice mai înalte va spori considerabil spectrul de oportunităţi pentru dezvoltarea profesională a acestora, precum şi a celor de cooperare cu semenii săi de peste hotare.